Când eşti cumva mai tânăr …

Când eşti cumva mai tânăr, nu ştii de bătrâneţi!
Ți-e mintea lin cablată pe Viaţă şi Iubire!
Minutele-s Visare din noapte-n dimineţi,
Iar traiul ţi-e Lumină, şi-Alean, şi Fericire,

Tu negândind o clipă la Cerul Cuvios,
Și nici la Rugăciunea de bună Ȋmplinire!
Aşa e Datul Firii: Să nu iei în serios
Durerile de spate şi “arta” tânguirii,

Până-n momentul vajnic, când riduri se-ncreţesc,
Iar fiinţa ţi se-ndoaie ca paiul din ogoare!
Abia atunci, (-vezi bine-), Limanul cel Ceresc
Te-ndeamnă la odihnă, Credinţă şi Iertare!